Moș Nichifor se întoarce la Teatrul ACT

Originar din Țuțuenii din Târgul Neamțului, Moș Nechifor nu e harabagiu de ieri, de-alaltăieri. Ba dimpotrivă, are un „CV” impresionant: au apelat la el fețe bisericești, boieri de tot soiul, de pe urma cărora a strâns felurite povești, care mai de care mai spectaculoase. Cu ele își întreține drumeții care apelează la serviciile sale. Iar Moș Nechifor are un dar unic al povestirii. Și uite așa, ne-am așezat și noi cuminți în căruța coțcariului pus pe șotii. Cu el și cu jupâneșica Malca, pe care s-a însărcinat să o ducă acasă la bărbatul ei, Ițic, tocmai în Piatra.

Încărcați cu bunătățuri și zestre de la socrul Ștrul, Malca și Moș Nechifor pornesc la drum. Căruța Moșului, încăpătoare și îndemânatică, ferită de ploi ori soare, dotată cu tot ce-i trebuie omului în caz de felurite întâmplări e trasă de două iepe albe ca zăpada și iuți ca focul, îndemnate de bice, pe ritmuri de strigături:

Alba-nainte, alba la roate,

Oiștea goală pe de-o parte.

Hii! opt-un cal, că nu-s departe Galații, hii!!!

Moș Nechifor e și geambaș de cai. Are grijă să schimbe iepele mereu cu unele mai tinere, de prăsilă. Așa i-ar plăcea să o schimbe și pe baba lui, de care se plânge că nu îl mai fericește. Zice el că legile de pe acum sunt mult mai bune decât cele după care se ghidau ei, în vremurile lor. Azi, nu-ți face una copii, iei alta, nu face nici aceea, alta. Și de la o vreme trebuie să nimerești una blagoslovită de Dumnezeu; dar nu ca la noi, să fii nevoit să traiești cu una beteagă până la sfârșitul vieții […].  Îi face avansuri jupânășicii tot drumul, se folosește de tehnici de manipulare ca un adevărat maestru, pe care nu l-a părăsit sex-appeal-ul nici în anii senectuții.

Întreaga acțiune este centrată pe om și pe instinctele lui, care îl însoțesc toată viața. Poftele carnale, dar nu animalice, ori brutale ci ponderate, sugerate discret, plăcerea frumosului, sufletul tânăr, plăcerea râsului, nevoia de iubire se succed și întrepătrund ingenios sub bagheta regizorului Alexandru Dabija.

Marcel Iureș în rolul lui Moș Nechifor este un deliciu! Ni se arată autentic, molcom, dar însuflețitor, haios, dar și moralizator. Creează un Moș Nechifor sigur pe el, înțelept, care își asumă existența și care îndeamnă la asumare. Ruxandra Maniu joacă rolul unei copile vulnerabile, fascinate de învățămintele coțcariului, temătoare, dar și curioasă să îi afle poveștile moșneagului. Împreună, Marcel Iureș și Ruxandra Maniu ne poartă înapoi într-un timp mai bun, mai răbdător, care unge pe suflet, pur și simplu. Cei doi comunică atât de natural, încât par, realmente, un moșneag și o domniță care stau la sfat. Pe Moș Nechifor nu îl poți pierde din vedere o clipă, iar jupânășica îl completează perfect, îi potențează personajul lui Iureș prin gestică, mimică, râs. Când nu are ea replică, pare ruptă din el.

Moș Nechifor al lui Alexandru Dabija epatează prin verosimilitate, caraghioslâc veritabil, poftă de viață care se ia. Iar azi, când suntem roboți ai tehnologiei, când consumerismul ne face să năzuim mereu la mai mult, cred că salvarea noastră este să ne întoarcem la povești cu adevărat autentice. Vă invit, deci, să vă rezervați un loc în căruța încăpătoare a lui Moș Nechifor, la ACT – mai sunt reprezentații luna aceasta și continuă și în luna martie. Vă așteaptă un drum presărat cu bunăvoie, în compania a doi actori fabuloși!

după Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creangă

Distribuţie:

Marcel Iureș și Ruxandra Maniu

Regizor:

Alexandru Dabija

Din echipă:

Costume: Manuela Pungan

Acest articol a fost publicat mai întâi pe site-ul Bucureștii Vechi și Noi.