Anual, de mai bine de zece ani încoace, la Sibiu se joacă negreșit cu casa închisă cel mai bun spectacol din țară. Există deja un sezon mult așteptat al fenomenului sibian Faust care începe în aprilie. Spun mult așteptat deoarece biletele se vând cu mare grabă, așadar e musai să urmărești evenimentele de pe site-ul TNRS dacă vrei să apuci. Eu am luat din februarie biletele pentru iulie, așadar fii cu băgare de seamă, îl pui ca bookmark, îți pui reminder, faci cumva să prinzi și tu bilet.
Am citit pentru prima dată Faust-ul lui Goethe acum ceva ani și l-am reluat cu puțin timp înainte de spectacol, ca să îl am proaspăt în minte. Personal, cred că există trei de Faust: capodopera lui Goethe, cu personajul lui ce se vrea hegemonic, atotcunoscător, un vicios cu tendințe suicidare care i se dăruiește diavolului în schimbul cunoașterii absolute și al satisfacerii plăcerilor carnale.
Al doilea Faust este cel al lui Lucian Blaga datorită traducerii fabuloase a textului inițial. Blaga își asumă menaipomenit de bine și de în detaliu opera goethiană. Îi adaugă o amprentă fără de care Faust nu ar fi fost atât de devorabil într-o limbă română curată, duioasă, autentică. Și poate că nici al treilea Faust nu ar fi fost atât de reușit în lipsa textului lui Lucian Blaga.
Al treilea Faust este cel al lui Silviu Purcărete, care pune în scenă un spectacol magistral, ce te lasă pur și simplu fără suflare. Sinceră să fiu, de când am văzut trailer-ul am rămas fără suflu, în sensul bun. De altfel, nu îmi amintesc să fi avut atâtea emoții înainte de un spectacol până acum. Și cu toate că am pornit la drum înspre Sibiu cu niște așteptări foarte ridicate, ele mi-au fost depășite. Pornind de la hala care te introduce cu fiecare pas în universul fantasmagoric faustian, continuând cu amfiteatrul plin-ochi de publicul neașteptat de tăcut, fără a putea să tragi cu ochiul în spatele cearșafului care se întinde dintr-un capăt în celălalt al scenei. Iar de cum s-a dezvelit scena, începe nebunia. O nebunie de o profunzime și de o amploare nebănuită: decadență, desfrâu, nuditate, obsesii, coruri îngerești, muzică rock live, fum și foc, capete de porc, o invitație la introspecție odată cu scena bâlciului din noaptea Valpurgiei, multă, multă poezie.
Miklós Bács în rolul lui Faust este genial: versatil, te plimbă prin stările personajului său fără pic de afectare. Îl vezi cum întinerește alături de diavol, cum își schimbă tonul vocii, înfățișarea tristă, umblătura greoaie. Îi stă alături cea mai bună actriță pe care am văzut-o vreodată, Ofelia Popii, un Mefistofel care te transformă pe tine, spectator, într-un mic faust. Te temi de ea, dar ai fi și tentat să i te dai. Cameleonica Ofelia Popii realizează un rol extrem de complex și joacă precum un supraom. Am stat și m-am gândit cum la Hollywood unele scene ies perfect fiindcă se trag zeci de duble. Înțeleg că Faust se tot joacă de ani buni încoace, dar tot e remarcabil felul în care cei peste o sută de actori se transpun, se transformă sub ochii tăi. Scenografia, costumele, muzica fac din Faust mai mult decât un spectacol de teatru.
Pentru mine, Faust este cel mai bun spectacol pe care l-am văzut și probabil că o să fie foarte greu ca un altul să îi facă concurență vreodată. Interesant este faptul că la fel am citit și într-o cronică din The Observer, deci impactul faustian este global. Pe bună dreptate.
Așadar, pe lângă faptul că Sibiul este superb și merită vizitat, experiența Faust în sine merită un drum cu mașina sau cu trenul. Cel mai probabil, îți vei dori să îl refaci anual, odată cu începerea stagiunii faustiene.
Una dintre replicile din spectacol descrie perfect ceea ce am simțit atunci: Oprește-te, clipă, eşti atâta de frumoasă!
Trailer:
SCRIPT, DIRECTOR: Silviu Purcărete
SET & LIGHT DESIGN: Helmut Stürmer
COSTUME DESIGN: Lia Manţoc
ORIGINAL MUSIC: Vasile Şirli
MUSICAL ARRANGEMENT: Doru Apreotesei
VIDEO: Andu Dumitrescu
ASSISTANT SCENOGRAPHER: Daniel Răduţă
CAST
Mephisto: Ofelia Popii
Faust: Miklós Bács
Margarita: Eliza Blănaru, Eveline Buta, Cezara Crețu, Iunis Minculete, Simona Negrilă, Francesca
Pop, Andreea Preda, Alexandra Spătărelu, Oana Vlad
With: Johanna Adam, Veronica Arizancu, Geraldina Basarab, Emőke Boldizsár, Anca Cipariu, Mihai Coman, Ioana Cosma, Ali Deac, Diana Fufezan, Raluca Iani, Dana Maria Lăzărescu, Alexandru Malaicu, Adrian Matioc, Mariana Mihu, Fatma Mohamed, Serenela Mureșan, Adrian Neacșu, Gabriela Neagu, Cătălin Neghină, Renate Müller-Nica, Ioan Paraschiv, Eduard Pătrașcu, Cătălin Pătru, Gabriela Pîrlițeanu, Cristina Ragos, Viorel Rață, Vlad Robaș, Cristina Stoleriu, Dana Taloș, Arina Ioana Trif, Cendana Trifan, Ștefan Tunsoiu, Iustinian Turcu, Marius Turdeanu, Codruța Vasiu, Pali Vecsei, Liviu Vlad, alongside the students and graduates of the LBUS Department of Drama and Theatre Studies and TNRS collaborators
Electric band: Dorin Pitariu, Călin Filip, Lucian Fabro, Ciprian Oancea.
Cristian Stanca – the wolf
Faust the dog – trainer: Silviu Stan