Între agonie și extaz – „Vivien Leigh: Ultima Conferință de Presă”, de Marcy Lafferty

sursa: http://www.tnb.ro/ro/vivien-leigh-ultima-conferinta-de-presa

Iubesc monodramele. Motivul este, pe cât de simplist, pe atât de justificat: o mono-operă poate să fie excelentă sau un eșec. Ca și actor, nu pare lucru ușor să ridici publicul în picioare, la finalul unei reprezentații, de unul singur. Ca și spectator, mă simt privilegiată să pot asista la asemenea show-uri. Și am văzut unele atât de bune, încât mă duc, fără excepție, cu așteptări mari la următoarele.

Marcy Lafferty a scris Vivien Leigh: Ultima Conferință de Presă în 2004 sub forma unui one-woman show pentru ea însăși, interpretând-o cu succes de-a lungul și de-a latul Marii Britanii. Portretizarea îmbătrânirii actriței, laolaltă cu aducerile aminte despre succesul fulminant pe plan artistic, împresurat, însă, de boală, a fost preluată de scene din întreaga lume. La noi, a adus-o nimeni altul decât maestrul Radu Beligan, după cum povestește Lamia, fiica irepetabilului actor și cea care avea să o și joace pe Vivien: În anul 2010, căutam cu disperare o piesă de teatru care să mă seducă, să mă motiveze, cu care să rezonez, care să mă provoace să-mi depăşesc limitele şi să arăt acele faţete mai puţin cunoscute ale personalităţii mele histrionice. Căutam o piesă aşa cum caută câinele iarba de leac. Şi, cum nimic nu e întâmplător, coincidenţa fericită a făcut ca tatăl meu, neobosit căutător de piese de teatru noi şi interesante, să descopere acest text şi să se gândească imediat la mine. A făcut rost de el, mi l-a dat şi mi-a spus: «Trebuie neapărat să joci acest rol! E un rol pentru tine.»

Am fost extrem de curioasă să o văd pe Lamia Beligan într-un spectacol hollywoodian. Ni s-a arătat în toate felurile, glisând de la feminitate, finețe, grație și eleganță către hăul alienării. Ne-a arătat-o pe Vivien în toate ipostazele, de la o non-entitate, la un star internațional, la soție, la mamă, la adulteră, la femeia îndrăgostită nebunește de Sir Laurence Olivier, până la femeia neajutorată, neînțeleasă, cuprinsă de nebunie.

Fiecare fibră a Lamiei Beligan transmite, neîncetat, emoție. Mâinile, picioarele, i se mișcă, parcă în voie, ca într-un act de pantomimă. Ne desenează sentimente, care ne poartă cu ele înapoi în timp, ca niște actori de sine stătători. Lamia jonglează cu atâta naturalețe între monomimă, discurs, frazare fără cusur, elemente de balet contemporan, fără a pierde contactul cu publicul, și nu orișicum – îl fixează indirect, îi activează butoane de undeva din spatele capului, îl săgeată, îl emoționează, îl tulbură, îl face să vibreze laolaltă cu ea.

 Lamia realizează personificarea personajului Vivien, omul, din momentul în care cariera sa începe, apoi începe să scârțâie, până la lupta cu depresia, când îi epuizează lui Laurence orice resursă de răbdare și înțelegere. Și întrupează atât de bine personajul, încât pare a fi povestea ei. Asta înseamnă, după părerea mea, să ai de-a face cu un artist desăvârșit – să ajungi să confunzi personajul cu actorul sau invers.

Lamia Beligan este o forță inepuizabilă, un narator extraordinar și un actor complet. Redă cu o naturalețe năucitoare alegoria viață-moarte, agonie-extaz, fericire-tristețe. Împreună cu regia Lianei Ceterchi și muzica lui  Max Bruch, oferă un tribut, ba mai mult, un mini-documentar de excepție despre cea care a fost Vivien Leigh.

Spectacolul se joacă, încă la TNB. Cei care vor să o cunoască mai bine pe Scarlett O’Hara, protagonista capodoperei Pe Aripile Vântului, haideți la teatru!

Acest articol a fost publicat ți pe site-ul Bucureștii Vechi și Noi.


Trailer:

Distribuția: Lamia Beligan

Regie: Liana Ceterchi

Scenografie: Liana Ceterchi
Regia tehnică: Cristian Paraschivescu

 

Dă mai departe
avatar
9 Comment threads
9 Thread replies
0 Followers
 
Most reacted comment
Hottest comment thread
10 Comment authors
GeorgianaElena Chedică MateicăOana MDorinaBeauty With Camy Recent comment authors
Mirela-Carmen

Extraordinara recenzie ai facut!!! Aproape ca-mi vine sa fug direct spre TNB, sa fiu sigura ca nu pierd urmatoarea reprezentatie. Multumesc pentru recomandare!

Raluca anghel

Ce frumoasa recenzie. Îmi doresc să văd piesă:)

Oana (CityFemme)

De multa vreme in doresc sa ajung la acest spectacol si inca nu am reusit. Multumesc ca mi-ai reamintit de el!

Almona

Frumoasă recenzie. N-am mai văzut de mult un spectacol de acest gen. Mulțumesc pentru recomandare.

Simona

Ce pacat ca sunt asa de departe…mi-e dor de un teatru bun romanesc. Felicitari pentru recenzie!

Beauty With Camy

frumoasa recenzia ta, chair imi place, demult nu am fost la teatru, din liceu!

Dorina

Păcat că nu sunt în București ca să dau fuga la TNB să văd piesa! Poate totuși o să ajung cândva ?.

Oana M

Minunat articol. Chiar mi-e dor sa merg la teatru iar o asemenea reprezentatie ar fi ceva nou pentru mine. În plus, mi-a plăcut mult de actriță în Pe aripile vântului și aș dori să aflu mai multe despre ea în acest fel. Mulțumesc!

Elena Chedică Mateică

A trecut ceva vreme de când am fost ultima oară la o piesă de teatru. Recenzia ta mi-a adus aminte cât de frumoase pot fi piesele de teatru, jucate de actori îndrăgiți.