Kepler-438b, de Guillem Clua

Către cine ne-am putea îndrepta dacă într-o zi am fi pe punctul să ne scufundăm (fie de-adevăratelea, fie metaforic)?

Într-un timp nedefinit, într-un spațiu delimitat de Mexic și Mozambic, denumit Malvati, 30.000 de oameni sunt în pericol. Pentru a-și salva poporul aflat cu apa până-n gât la propriu, președintele Vincent Shawen recurge la metode care nu îi fac neapărat cinste, ba dimpotrivă, îi aduc critici și batjocură: se prezintă în fața consiliului ONU îmbrăcat într-un constum de scafandru, încercând să exemplifice efectele catastrofei naturale care este pe cale să îi nimicească statul. Și să ceară ajutorul.

 Suntem cu toții ființe umane care trăim sub același soare.

Kepler-438b reunește drama și comedia într-o semi-distopie amară, care vorbește despre om de la origini, când a început să pună, cărămidă cu cărămidă, bazele unei lumi și până la cel care s-a mutat de pe pământ printre stele, la 470 de ani distanță de pământ, când a realizat că experimentul său a eșuat. Spun semi-distopie deoarece unele insinuări politice din spectacol sunt mai mult decât verosimile. Sigur că majoritatea situațiilor par a fi absurde, însă prin ele autorul surprinde, sugerează și satirizează foarte bine credințele de nestrămutat specifice fiecărui stat amintit în piesă.

Bobi Pricop ne ține, din nou, în priză în stilu-i unic, cu ajutorul efectelor multimedia foarte bine plasate de-a lungul piesei. Avem 15 televizoare care par a fi descompuse dintr-un întreg, bucăți rupte în mod egal dintr-o lume decadentă. Ele înfățișează când transmisiunile în direct cu membrii ONU, un fel de buletine de știri live foarte realist realizate, când personajele plutind în deriva apelor – cu scopul de a potența momentele de dialog ori monolog ale acestora.

Dan Aștilean a jucat bine rolul președintelui aflat în pragul disperării, la fel de tonic și expresiv a fost și Mihai Smarandache în rolul lui Kavi. A contrabalansat foarte bine Ioana Anastasia Anton cu un joc domol, conținut, introspect. Cezar Antal a făcut deliciul spectacolului prin multiplele roluri cu efect moralizator fix asupra personajelor pe care le interpretează, într-un soi de autoironie bine executată.

Kepler–438b a fost realizat în cadrul proiectului european Fabulamundi. Playwriting Europe, proiect de cooperare între teatre, festivaluri şi organizaţii culturale din Italia, Franţa, Germania, Spania şi România, finanțat prin Programul Europa Creativă al Uniunii Europene. Reţeaua urmăreşte să sprijine şi să promoveze dramaturgia contemporană în Europa, cu scopul de a consolida şi îmbogăţi activităţile şi strategiile profesioniştilor şi ale artiştilor care activează în domeniu, şi a oferi autorilor dramatici posibilităţi de conectare, întâlniri multiculturale şi dezvoltare profesională. Se joacă în continuare la Teatrul Odeon, vă recomand să mergeți să îl vedeți.

Soundtrack: